Apă rece cu dulceaţă

Scafandrul şi fluturele

Posted on: Septembrie 11, 2009

Din filme îmi rămân de obicei frânturi şi imagini; o stare, un loc, o situaţie. Nu ţin minte numele actorilor şi nici acţiunea toată.

Aşa că dacă o să vă spun despre „Scafandrul şi fluturele” e pentru că e un film pe care l-am văzut ghemuită, strânsă, chircită. E un film care nu te lasă să-l vezi comod, de la distanţă. Te strâmbi, închizi ochii, îl laşi şi apoi te întorci. Mai ales în momentul în care vezi din interior cum e să ţi se coasă ochiul şi să se închidă pentru tine lumea de afară.

(Pentru cronici de film mai extinse citiţi-o pe Cristina care îşi exersează de ceva vreme în scris pasiunea de a povesti despre filme.)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: