Apă rece cu dulceaţă

Bruxelles-ul din România şi România de la Bruxelles

Posted on: Aprilie 17, 2009

Am fost acolo 🙂

brux-033

În Parlamentul European, adică. Am avut şi badge: „Young female journalist” zicea. Asta pentru că ideea programului a fost să aducă tinere interesate de comunicare/jurnalism şi UE mai aproape de locul faptei, pentru ca ele să scrie apoi tinerilor.

Prima chestie mişto a fost chiar că am fost acolo, unde până şi cănile erau branduite cu semnul uniunii şi totul era cum vezi la televizor, inclusiv translatori şi ecrane.brux-043

brux-054

Apoi, într-o discuţie cu Adina Vălean am avut sentimentul că instituţiile europene sunt chiar un spaţiu politic foarte profi, unde incompetenţele sau posibilele atitudini contraproductive cu care eventual vin politicienii de acasă sunt amendate de la sine, prin forţa contextului.

Într-un workshop pe care l-am avut pe seară am fost în echipă cu nemţoaice, o tipă din Marea Britanie şi una din Danemarca (cum îi zici unei fete din Danemarca?!) şi trebuia să discutăm pe o directivă antidiscriminare. În primul rând, se vede clar un soi de elitism când spun că sunt din UK or Germany. Sunt conştiente de ce înseamnă ţările lor. În al doilea rând, noi suntem ţările din est, pe care comunismul şi-a lăsat sechele. Un fel de rudă de la ţară care trebuie să fie învăţată cum se ţin tacâmurile la masa în familie.

Una peste alta, m-am gândit că trebuie să avem grijă pe cine trimitem la Bruxelles, pentru că acolo chiar se face treabă. Iar România va avea, după caz, de pierdut sau de câştigat. Dar despre asta într-un post viitor.

Anunțuri

8 răspunsuri to "Bruxelles-ul din România şi România de la Bruxelles"

Corect. Danemarcheză ar fi fost un barbarism cultural, dar numai asta îmi venea în minte :))

Prin prezenta ta acolo, Romania a avut de castigat. Parol!

Ce raspuns sec mai Radu! Nici macar punct nu ai pus:P

brr in poze arata cam ca minunata lume noua:D

Să ştii că şi eu am avut senzaţia de oraş nou, strict funcţional, altoit pe Bruxelles-ul vechi, dacă se poate spune aşa. Totuşi, lucrează mii de oameni acolo şi mai trebuie să fie şi toţi în acelaşi loc. Despre ce moştenire arhitectonică lăsăm noi nepoţilor, asta e altă discuţie, pentru că nimeni nu cred că o să se minuneze la vreun colos de termopane.
Oricum, au grijă să mai umanizeze peisajul cu nişte parcuri superbe.

Suna tare interesant vizita asta si imi cam pare rau ca n-am auzit si eu la timp de ea ;)) Sunt convinsa ca ai ridicat bine de tot cota romancutelor prezente pe acolo :> Astept episodul 2 😀

Ral, ma bucur ca stii sa inveti din tot ce traiesti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: