Apă rece cu dulceaţă

Sindromul „păturica”

Posted on: Ianuarie 16, 2009

Sunt stari pe care le simti numai cand esti plecat, stari pe care nu le-ai fi ghicit acasa.

Eram cred in prima saptamana in Ilmenau si hoinaream pe strazi sa descoperim ce si pe unde a mai facut Goethe. (Pe multe cladiri din Ilmenau poti sa citesti ca acolo a stat o zi Goethe, sau a luat pranzul candva, sau alte asemenea. Ca reactie, se zice ca e un restaurant in varf de munte care afiseaza curajos: Aici nu a locuit Goethe!). Glumesc. Mergeam sa vedem oraselul. Abia ne dezmeticisem dupa mutare si vestea ca vom coabita cu chinezoaicele. In ziua aia ne-am cumparat toate paturici. Pufoase si vesele. Nu stiu cata nevoie aveam intr-adevar de ceva sa ne punem pe pat sau cat era nevoia de a avea ceva al tau in camera aia in care totul era inchiriat.
Paturica era ca sa fie acolo, ca sa fie a ta.
Pentru ca sentimentul ala reconfortant de viata de hotel nu e potrivit pentru 6 luni.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: